http://www.elenaudrea.ro/exemplul-polonez-pentru-absorbtia-fondurilor-europene.html
1. „Î: Aţi cheltuit deja 68 de miliarde de euro? R: De fapt, aşa este. Pentru cea mai mare parte a acestei sume, avem deja contracte, care se află în curs de derulare”.
Ei bine, din punctul acesta de vedere, ministerul pe care îl conduc stă şi el foarte bine. Anul acesta terminăm şi noi contractările, urmând ca absorbţia efectivă să se facă în următorii ani.
Diferenta intre a contracta si a plati efectiv niste sume este foarte mare.
Absorbita efectiva (banuiesc ca financiara) se face pe parcurs, nu in ultimii ani.
2. „Noi am finanţat în întregime proiectele europene, aşteptând apoi să vină rambursările din partea Comisiei Europene.De asemenea, am mai decis să urgentăm plăţile în avans, nu numai pentru instituţiile publice cum sunt autorităţile locale, dar şi pentru companiile private. Am plătit în avans, de la buget, sume uriaşe de bani, aproape 7 miliarde de euro, din care 800 de milioane au mers către companiile private. Am plătit în avans pentru ca proiectele să poată fi puse în aplicare”.
România este departe de a avea posibilitatea Poloniei de a finanţa ea proiectele, urmând ca apoi banii să vină de la Comisia Europeană. În plus, dacă ar face şi MDRT acelaşi lucru, cred că Opoziţia şi mass media ostile m-ar ataca de dimineaţa până seara, spunând că folosesc banii bugetului statului pentru plăţi către administraţii locale (eventual ale PDL) sau către firme private (automat clientelă politică).
In mod normal nu ar putea sa faca MDRT de capul lui asa ceva. Destinatia banilor si implicit posibilele critici ale "partenerilor sociali" (asa se numesc ostilii cu care, conform reglementarilor ar trebui sa fiti in dialog cu privire la implementare) vor fi aceleasi, diferenta este doar de timing.
Faptul ca se poate face o programare financiara si in ceea ce priveste fondurile in functie de timingul ciclului politic, ramane un avantaj ptr guvern.
3. „Polonia a beneficiat de fondurile europene încă din perioada 2004-2006. În afară de asta, am putut să acumulăm experienţă în ceea ce priveşte implementarea lor, să ne dăm seama care sunt potenţialele probleme şi să reacţionăm rapid. România nu a avut o astfel de perioadă de pregătire, a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, în acelaşi timp cu începerea exerciţiului noului buget al UE”.
Şi României i-ar fi prins mult mai bine o perioadă timp de aceste fel de a se obişnui cu rigorile Comisiei Europene şi pentru a reuşi să creeze mecanismele legislative şi instituţionale care să răspundă problemelor ridicate de atragerea fondurilor europene. Polonia a avut perioada 2004-2007, România a avut perioada 2007-2009. Eu cred că din 2010 am început să ne mişcăm mult mai bine. Iar pe următorul exerciţiu bugetar, cu siguranţă, absorbţia fondurilor europene va fi un proces mult mai eficient.
Fonduri europene sunt si cele de pre-aderare. In plus, autoritatea de coordonare a fost infiintata inca din anul 2004 si de atunci creeaza mecanisme si instrumente, nu din 2007 cum credeti dvs. Indicatorii cantitativi pe baza carora desenati progresul inceput din 2010 nu ar fi putut sa scada (nu sunt actualizati).
4. „Î: Care este sfatul dumneavoastră pentru autorităţile române în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene? R: Să ţină totul într-o singură mână. Asta ajută foarte mult. În Polonia, ultimul cuvânt în problema fondurilor europene îl are întotdeauna Ministerul Dezvoltării Regionale. În felul acesta, fiecare ştie cine şi pentru ce răspunde”.
Sunt curioasă ce ar spune Antenele, Realitatea, Ponta sau Antonescu dacă am propune un singur minister ca să gestioneze fondurile europene? Ei nu mai contenesc cu speculaţiile şi acuzaţiile pentru înfiinţarea unui comitet interministerial pe turism şi urlă toată ziua minciuna că MDRT are cel mai mare buget dintre toate ministerele.
In Polonia, la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale se gaseste Autoritatii de Coordonare (autoritate care pana acum cateva luni era in subordinea Min de Finante pentru ca apoi sa treaca direct sub pm).
Nu acelasi lucru se poate spune in situatia Romaniei (cel putin pentru moment).
Oricum, capata sens miscarea de eliberare a ACIS-ului de la finante...
5. „Aş mai adăuga că în Polonia avem peste 2.000 de comune, dintre care doar aproximativ 30 nu s-au străduit să acceseze fonduri europene. Explicaţia că „este prea complicat” nu ţine. Reprezentanţii administraţiilor autonome sunt evaluaţi după modul în care se străduiesc să obţină fonduri europene”.
Ministerul pe care îl conduc are şi el contracte cu fonduri europene în majoritatea localităţilor din România. Şi asta cu mult mai puţini bani decât Polonia. Problema nu ţine de contractarea fondurilor. Cu ajutorul experţilor din administraţia centrală, proiecte s-au scris – multe dintre ele sunt chiar foarte bune.
Problema la noi ţine de implementarea proiectelor. Licitaţiile nu se fac la MDRT, se fac în teritoriu de către baronii locali. Iată un motiv pentru care mulţi dintre ei nu se agită prea tare să deruleze proiectele pe care le-au câştigat sau, din contră, fac diverse „şmecherii” şi atribuie contracte firmelor prietene. Dacă mass media doresc să găsească fraudele cu fonduri europene şi alocările clientelare de contracte, să le caute mai ales la nivelul administraţiilor locale.
Iată, dacă vreţi, motivaţia principală pe care trebuie să o avem în vedere în perspectiva reorganizarii administrative. Asta am spus de fiecare dată când am vorbit despre subiect: reorganizarea trebuie să se facă şi ca o soluţie pentru o mai bună accesare a fondurilor europene. Lupta noastră este cu baronii locali şi felul în care stăpânesc ei teritoriul. Reforma administrativ-politică pe care am impus-o în administraţia centrală trebuie neapărat să coboare şi spre administraţiile locale.
Mai exact ce rezultate a dat reforma din administratia centrala si in ce consta aceasta? Nu este nici macar o masura serioasa care sa fi avut un impact pozitiv probat. Tot ce s-a facut a fost pompieristic si s-a realizat la initiativa AM-urilor
Iar AM-urile, putinii profesionisti de acolo care vin cu solutii concrete si incearca inca sa le promoveze, nu au nici un fel de sprijin politic cu exceptia cazurilor in care se arata pisica de catre CE.
1. „Î: Aţi cheltuit deja 68 de miliarde de euro? R: De fapt, aşa este. Pentru cea mai mare parte a acestei sume, avem deja contracte, care se află în curs de derulare”.
Ei bine, din punctul acesta de vedere, ministerul pe care îl conduc stă şi el foarte bine. Anul acesta terminăm şi noi contractările, urmând ca absorbţia efectivă să se facă în următorii ani.
Diferenta intre a contracta si a plati efectiv niste sume este foarte mare.
Absorbita efectiva (banuiesc ca financiara) se face pe parcurs, nu in ultimii ani.
2. „Noi am finanţat în întregime proiectele europene, aşteptând apoi să vină rambursările din partea Comisiei Europene.De asemenea, am mai decis să urgentăm plăţile în avans, nu numai pentru instituţiile publice cum sunt autorităţile locale, dar şi pentru companiile private. Am plătit în avans, de la buget, sume uriaşe de bani, aproape 7 miliarde de euro, din care 800 de milioane au mers către companiile private. Am plătit în avans pentru ca proiectele să poată fi puse în aplicare”.
România este departe de a avea posibilitatea Poloniei de a finanţa ea proiectele, urmând ca apoi banii să vină de la Comisia Europeană. În plus, dacă ar face şi MDRT acelaşi lucru, cred că Opoziţia şi mass media ostile m-ar ataca de dimineaţa până seara, spunând că folosesc banii bugetului statului pentru plăţi către administraţii locale (eventual ale PDL) sau către firme private (automat clientelă politică).
In mod normal nu ar putea sa faca MDRT de capul lui asa ceva. Destinatia banilor si implicit posibilele critici ale "partenerilor sociali" (asa se numesc ostilii cu care, conform reglementarilor ar trebui sa fiti in dialog cu privire la implementare) vor fi aceleasi, diferenta este doar de timing.
Faptul ca se poate face o programare financiara si in ceea ce priveste fondurile in functie de timingul ciclului politic, ramane un avantaj ptr guvern.
3. „Polonia a beneficiat de fondurile europene încă din perioada 2004-2006. În afară de asta, am putut să acumulăm experienţă în ceea ce priveşte implementarea lor, să ne dăm seama care sunt potenţialele probleme şi să reacţionăm rapid. România nu a avut o astfel de perioadă de pregătire, a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, în acelaşi timp cu începerea exerciţiului noului buget al UE”.
Şi României i-ar fi prins mult mai bine o perioadă timp de aceste fel de a se obişnui cu rigorile Comisiei Europene şi pentru a reuşi să creeze mecanismele legislative şi instituţionale care să răspundă problemelor ridicate de atragerea fondurilor europene. Polonia a avut perioada 2004-2007, România a avut perioada 2007-2009. Eu cred că din 2010 am început să ne mişcăm mult mai bine. Iar pe următorul exerciţiu bugetar, cu siguranţă, absorbţia fondurilor europene va fi un proces mult mai eficient.
Fonduri europene sunt si cele de pre-aderare. In plus, autoritatea de coordonare a fost infiintata inca din anul 2004 si de atunci creeaza mecanisme si instrumente, nu din 2007 cum credeti dvs. Indicatorii cantitativi pe baza carora desenati progresul inceput din 2010 nu ar fi putut sa scada (nu sunt actualizati).
4. „Î: Care este sfatul dumneavoastră pentru autorităţile române în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene? R: Să ţină totul într-o singură mână. Asta ajută foarte mult. În Polonia, ultimul cuvânt în problema fondurilor europene îl are întotdeauna Ministerul Dezvoltării Regionale. În felul acesta, fiecare ştie cine şi pentru ce răspunde”.
Sunt curioasă ce ar spune Antenele, Realitatea, Ponta sau Antonescu dacă am propune un singur minister ca să gestioneze fondurile europene? Ei nu mai contenesc cu speculaţiile şi acuzaţiile pentru înfiinţarea unui comitet interministerial pe turism şi urlă toată ziua minciuna că MDRT are cel mai mare buget dintre toate ministerele.
In Polonia, la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale se gaseste Autoritatii de Coordonare (autoritate care pana acum cateva luni era in subordinea Min de Finante pentru ca apoi sa treaca direct sub pm).
Nu acelasi lucru se poate spune in situatia Romaniei (cel putin pentru moment).
Oricum, capata sens miscarea de eliberare a ACIS-ului de la finante...
5. „Aş mai adăuga că în Polonia avem peste 2.000 de comune, dintre care doar aproximativ 30 nu s-au străduit să acceseze fonduri europene. Explicaţia că „este prea complicat” nu ţine. Reprezentanţii administraţiilor autonome sunt evaluaţi după modul în care se străduiesc să obţină fonduri europene”.
Ministerul pe care îl conduc are şi el contracte cu fonduri europene în majoritatea localităţilor din România. Şi asta cu mult mai puţini bani decât Polonia. Problema nu ţine de contractarea fondurilor. Cu ajutorul experţilor din administraţia centrală, proiecte s-au scris – multe dintre ele sunt chiar foarte bune.
Problema la noi ţine de implementarea proiectelor. Licitaţiile nu se fac la MDRT, se fac în teritoriu de către baronii locali. Iată un motiv pentru care mulţi dintre ei nu se agită prea tare să deruleze proiectele pe care le-au câştigat sau, din contră, fac diverse „şmecherii” şi atribuie contracte firmelor prietene. Dacă mass media doresc să găsească fraudele cu fonduri europene şi alocările clientelare de contracte, să le caute mai ales la nivelul administraţiilor locale.
Iată, dacă vreţi, motivaţia principală pe care trebuie să o avem în vedere în perspectiva reorganizarii administrative. Asta am spus de fiecare dată când am vorbit despre subiect: reorganizarea trebuie să se facă şi ca o soluţie pentru o mai bună accesare a fondurilor europene. Lupta noastră este cu baronii locali şi felul în care stăpânesc ei teritoriul. Reforma administrativ-politică pe care am impus-o în administraţia centrală trebuie neapărat să coboare şi spre administraţiile locale.
Mai exact ce rezultate a dat reforma din administratia centrala si in ce consta aceasta? Nu este nici macar o masura serioasa care sa fi avut un impact pozitiv probat. Tot ce s-a facut a fost pompieristic si s-a realizat la initiativa AM-urilor
Iar AM-urile, putinii profesionisti de acolo care vin cu solutii concrete si incearca inca sa le promoveze, nu au nici un fel de sprijin politic cu exceptia cazurilor in care se arata pisica de catre CE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu