"Superficialitatea si lipsa de maturitate ale celor doi lideri"

Basescu: :Deci, imi propuneti sa intram in anticipate acum
Ponta: Nu. V-am propus sa ne pregatim, sa ne intoarcem – cum spuneti dumneavoastra – la popor
Basescu :poporul s-a pronuntat deja votand reducerea numarului de parlamentari.
Ponta: Pai asa facem. Noi am depus proiectul de lege si il votam. Domnul Boc a zis ca nu il voteaza, dar cred ca dumneavoastra il puteti razgandi
Basescu: Am o rugaminte. Incerc sa nu fiu ironic si sa va intreb de banii de pe la Midia sau Rovinari



Cam cat de tare ar fi fost Basescu daca nu ii iesea abtinerea?
Daca ar fi venit acolo Ponta cu Antonescu si prima replica a lui Basescu ar fi fost: "cum e treaba cu banii de la Midia?" :)
daca il intreba de daciana? pe crin despre europarlamentara si despre absentele in parlament? revenea apoi la ponta cerandu-i socoteala cu privire la accidentul de la raliu si il suna apoi pe geoana sa-l intrebe despre daca a mai fost in vizita la vantu.

Problema nr 1- Promotorii proiectului (sau de ce avem proiecte proaste)

Pentru a ajunge la maturitate, numim maturitate in discutia noastra elaborarea unei cereri de finantare care sa aiba sanse sa fie selectata,  orice proiect are nevoie de un campion, de un promotor, de cineva care sa dispuna de resursele necesare sa duca lucrurile la bun sfarsit.

Un proiect nu poate fi depus oricand,  oricum si in orice forma. Este suficient sa stii cum se scrie un proiect si cand sa il depui spre finantare ca sa obti finantare. Il vom numi pe cel care stie lucrurile astea - "consultant" iar munca lui "consultanta" .

Un proiect nu poate fi depus de oricine, trebuie sa indeplinesti niste conditii pentru a fi "aplicant " . In multe cazuri mai este necesar un individ (grup de indivizi)  in aceasta ecuatie, cel care beneficiaza de proiect in spiritul finantatorului, el este "beneficiar final" (grup tinta in cazul FSE). Beneficiarul final este tinta motivului, justificarii si obiectivului finantatorului.

In cazul multor operatiuni, aplicantul este si beneficiarul (de exemplu atiunci cand vorbim despre ajutor de stat). In altele insa, aplicantul este o entitate considerata a fi relevanta pentru beneficiarul final (daca de exemplu finantatorul doreste sa sprijine muncitorii, un sindicat poate fi considerat un aplicant de nadejde).
Motivul este faptul ca beneficiarii constituie grupuri eterogene.

Cu cat este mai stransa,  mai clara si mai deschisa legatura intre cei 3: beneficiar - aplicant - consultant, cu atat proiectul are un grad mai ridicat de relevanta. Aduce o valoare adaugata mai mare si creeaza premisele unei implementari normale , naturale, avand usurinta in respectare reglementarilor.

Nu asa se intampla atunci cand:
1 Oricare dintre cei trei nu este motivat. Asa cum invatam in primul an de economie ca factorilor de productie le revin retributii diferite (natura- renta; munca- salariu; capital - profit), si in cazul acestor parteneriate beneficiile sunt diferite. Trebuie intelese de la bun inceput si convenite ca supozitii.
Autoritatile ar trebui sa accepte ca fiecare trebuie sa castige. Ce fac insa autoritatile? De exemplu exclud posibilitatea ca plata consultantilor sa fie eligibila in etapa de elaborare proiect(pentru anumite operatiuni).
Ce se intampla in acest caz? Consultantul este nevoit sa gaseasca si sa convina cu aplicantul modalitati neoficiale de retributie a muncii lor in elaborarea proiectului.
Cine scrie un proiect cu finantare de 5 milioane de euro gratis?  

2. Promotorul nu este unul dintre cei 3. Aici apar furnizorii. Furnizorii au facut piata fondurilor europene in Romania. Si de aici vin urmatoarele probleme:
a) proiectele nu urmaresc necesitatile beneficiarilor ce pot fi acoperite de finantator, ele sunt niste cereri de oferte pentru produsele furnizorului care ia locul consultantului
b) achizitiile publice nu respecta principiile de drept










 

Responsabilitati MDRT achizitii

" Conform Capitolului IV – Principii al Regulamentului 1083/2006 al Consiliului privind prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, Autoritatea de Management pentru POR trebuie să se asigure că operaţiunile finanţate prin Fondurile Structurale sunt conforme cu regulamentele naţionale şi comunitare în vigoare pe întreaga lor perioadă de implementare. " sursa POR 2007-2013

Odata declarata eligibila cheltuiala, greseala este a AM .  

Viziuni made in Romania - Partea 2 - Elena Udrea - sau de ce cred ca ACIS va ajunge la MDRT

http://www.elenaudrea.ro/exemplul-polonez-pentru-absorbtia-fondurilor-europene.html


1. „Î: Aţi cheltuit deja 68 de miliarde de euro? R: De fapt, aşa este. Pentru cea mai mare parte a acestei sume, avem deja contracte, care se află în curs de derulare”.
Ei bine, din punctul acesta de vedere, ministerul pe care îl conduc stă şi el foarte bine. Anul acesta terminăm şi noi contractările, urmând ca absorbţia efectivă să se facă în următorii ani.


Diferenta intre a contracta si a plati efectiv niste sume este foarte mare.
Absorbita efectiva (banuiesc ca financiara) se face pe parcurs, nu in ultimii ani.




2. „Noi am finanţat în întregime proiectele europene, aşteptând apoi să vină rambursările din partea Comisiei Europene.De asemenea, am mai decis să urgentăm plăţile în avans, nu numai pentru instituţiile publice cum sunt autorităţile locale, dar şi pentru companiile private. Am plătit în avans, de la buget,  sume uriaşe de bani, aproape 7 miliarde de euro, din care 800 de milioane au mers către companiile private. Am plătit în avans pentru ca proiectele să poată fi puse în aplicare”.
România este departe de a avea posibilitatea Poloniei de a finanţa ea proiectele, urmând ca apoi banii să vină de la Comisia Europeană. În plus, dacă ar face şi MDRT acelaşi lucru, cred că Opoziţia şi mass media ostile m-ar ataca de dimineaţa până seara, spunând că folosesc banii bugetului statului pentru plăţi către administraţii locale (eventual ale PDL) sau către firme private (automat clientelă politică).


In mod normal nu ar putea sa faca MDRT de capul lui asa ceva. Destinatia banilor si implicit posibilele critici ale "partenerilor sociali" (asa se numesc ostilii cu care, conform reglementarilor ar trebui sa fiti in dialog cu privire la implementare) vor fi aceleasi, diferenta este doar de timing.
Faptul ca se poate face o programare financiara si in ceea ce priveste fondurile in functie de timingul ciclului politic, ramane un avantaj ptr guvern.  





3. „Polonia a beneficiat de fondurile europene încă din perioada 2004-2006. În afară de asta, am putut să acumulăm experienţă în ceea ce priveşte implementarea lor, să ne dăm seama care sunt potenţialele probleme şi să reacţionăm rapid. România nu a avut o astfel de perioadă de pregătire, a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, în acelaşi timp cu începerea exerciţiului noului buget al UE”.
Şi României i-ar fi prins mult mai bine o perioadă timp de aceste fel de a se obişnui cu rigorile Comisiei Europene şi pentru a reuşi să creeze mecanismele legislative şi instituţionale care să răspundă problemelor ridicate de atragerea fondurilor europene. Polonia a avut perioada 2004-2007, România a avut perioada 2007-2009. Eu cred că din 2010 am început să ne mişcăm mult mai bine. Iar pe următorul exerciţiu bugetar, cu siguranţă, absorbţia fondurilor europene va fi un proces mult mai eficient.


Fonduri europene sunt si cele de pre-aderare. In plus, autoritatea de coordonare a fost infiintata inca din anul 2004 si de atunci creeaza mecanisme si instrumente, nu din 2007 cum credeti dvs. Indicatorii cantitativi pe baza carora desenati progresul inceput din 2010 nu ar fi putut sa scada (nu sunt actualizati).


4. „Î: Care este sfatul dumneavoastră pentru autorităţile române în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene? R: Să ţină totul într-o singură mână. Asta ajută foarte mult. În Polonia, ultimul cuvânt în problema fondurilor europene îl are întotdeauna Ministerul Dezvoltării Regionale. În felul acesta, fiecare ştie cine şi pentru ce răspunde”.

Sunt curioasă ce ar spune Antenele, Realitatea, Ponta sau Antonescu dacă am propune un singur minister ca să gestioneze fondurile europene? Ei nu mai contenesc cu speculaţiile şi acuzaţiile pentru înfiinţarea unui comitet interministerial pe turism şi urlă toată ziua minciuna că MDRT are cel mai mare buget dintre toate ministerele.


In Polonia, la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale se gaseste Autoritatii de Coordonare (autoritate care pana acum cateva luni era in subordinea Min de Finante pentru ca apoi sa treaca direct sub pm).
Nu acelasi lucru se poate spune in situatia Romaniei (cel putin pentru moment). 
Oricum, capata sens miscarea de eliberare a ACIS-ului de la finante... 




5. „Aş mai adăuga că în Polonia avem peste 2.000 de comune, dintre care doar aproximativ 30  nu s-au străduit să acceseze fonduri europene.  Explicaţia că „este prea complicat” nu ţine. Reprezentanţii administraţiilor autonome sunt evaluaţi după modul în care se străduiesc să obţină fonduri europene”.
Ministerul pe care îl conduc are şi el contracte cu fonduri europene în majoritatea localităţilor din România. Şi asta cu mult mai puţini bani decât Polonia. Problema nu ţine de contractarea fondurilor. Cu ajutorul experţilor din administraţia centrală, proiecte s-au scris – multe dintre ele sunt chiar foarte bune.
Problema la noi ţine de implementarea proiectelor. Licitaţiile nu se fac la MDRT, se fac în teritoriu de către baronii locali. Iată un motiv pentru care mulţi dintre ei nu se agită prea tare să deruleze proiectele pe care le-au câştigat sau, din contră, fac diverse „şmecherii” şi atribuie contracte firmelor prietene. Dacă mass media doresc să găsească fraudele cu fonduri europene şi alocările clientelare de contracte, să le caute mai ales la nivelul administraţiilor locale.
Iată, dacă vreţi, motivaţia principală pe care trebuie să o avem în vedere în perspectiva reorganizarii administrative. Asta am spus de fiecare dată când am vorbit despre subiect: reorganizarea trebuie să se facă şi ca o soluţie pentru o mai bună accesare a fondurilor europene. Lupta noastră este cu baronii locali şi felul în care stăpânesc ei teritoriul. Reforma administrativ-politică pe care am impus-o în administraţia centrală trebuie neapărat să coboare şi spre administraţiile locale.

Mai exact ce rezultate a dat reforma din administratia centrala si in ce consta aceasta? Nu este nici macar o masura serioasa care sa fi avut un impact pozitiv probat. Tot ce s-a facut a fost pompieristic si s-a realizat la initiativa AM-urilor

Iar AM-urile, putinii profesionisti de acolo care vin cu solutii concrete si incearca inca sa le promoveze,  nu au nici un fel de sprijin politic cu exceptia cazurilor in care se arata pisica de catre CE.

Europa si regelementarile ei: ciuma, nu muma pentru initiativa de reorganizare

Dl Boc a dat un interviu cu privire la justificarea necesitatii infiintarii Judetelor Mari si desfiintarii judetelor mici din punct de vedere al atragerii fondurilor europene.

A vorbit de exemplu despre utilitatea programele operationale in concurenta “marile judete”,  despre  obtinerea banilor direct de la Bruxelles ca metoda alternative obtinerii acestora de la Bucuresti. A vorbit despre faptul ca “marile judete” ar fi incluse in “NUTS 2” , de parca micile judete nu ar fi tot acolo. Apoi a introdus tema “contractarii directe de la Uniunea Europeana” ca alternativa la contractarea prin intermediul autoritatilor romanesti (autoritati de altfel reglementate la nivel European).

Boc nu a fost consiliat/informat cu privire la urmatoarele aspecte:

Documentele programatice sunt foarte clar reglementate si acestea au in vedere implementarea pe perioada 2007-2013. Este vorba despre perioada de programare unica, nu poti veni in 2011 sa iti schimbi strategia!

 Nu se tine cont de faptul ca unul dintre primele principii ale interventiei fondurilor vizeaza faptul ca Statul Membru trebuie sa asigure, impreuna cu Comisia, coerenta interventiei fondurilor!!  Coerenta reise, conform regulamentului din orientarile strategice ale Comisiei si ale Statului Membru. Acestea din urma se limiteaza insa la documentul numit Cadrul Strategic de Referinta, nu la masuri ale guvernului care au alte obiective (cum ar fi diminuarea coruptiei in contextul prezentat de premier).


Strategia si implementarea se desfasoara, conform regulementelor, in partneriat. Cu cine? In primul rand cu "autoritatile locale" - art 11 din 1083.

Proiectele de drumuri interjudetene au fost promovate in discursul lui Boc la nivel de principal obiectiv al finantarilor, in conditiile in care acestea ocupa la nivelul economiei doar o axa prioritara, dintre cele 6 ale unui program (aproximativ 878.000.000 de euro pentru toata perioada).
In cazul canalizarilor, proiectele sunt dezvoltate in prezent printr-o abordare centralizata la programul pentru mediu.  

La acest nivel se concentreaza problemele ridicate de parteneriatele ce par a fi justificare pentru schimbarile in cauza. Este un subiect de analiza  calitatea implementarii  acestui domeniu de interventie in comparative cu celelalte.

Ar fi o situatie trista si amuzanta sa mergem la Comisia Europeana sa cerem schimbari de progamare pentru ca partneriatul nu poate fi realizat in Romania nici macar in cazul unui drum ce taie doua judete…


In concluzie, contextual finantarilor nu justifica in nici un fel schimbarile propuse. Ba chiar le face imposibile. Cum sa ceri desfintarea consiliilor judetene care sunt in prezent beneficiari ai proiectlor in derulare? Cum sa lichidezi niste entitati care au contracte semnate cu Autoritatile de Management si au primit prefinantari si rambursari din fonduri?

Acesta e un lucru imposibil.




In incheiere citez din evaluarea realizata la nivelul POR (unde pare sa fie marea problema ce trebuie sa rastoarne toata harta):

În primul rând, deşi este importantă, criza nu cere în sine o modificare fundamentală a Cadrului Strategic National de Referintă sau a strategiilor programelor operationale.

In acelasi document se recomanda cresterea alocarii pentru aceasta axa, fiind considerate a avea ridicat potential de absorbtie.

(evaluare realizata de KPMG/GEA S&C/Pluriconsult )